O definiție cât mai succintă ar fi: Psihologia, specialitatea care se ocupă cu studiul funcțiilor și proceselor mentale, a experiențelor interioare și subiective - precum gândurile, emoțiile, conștiința, motivarea, percepția și personalitatea.
De-a lungul timpului s-a încercat definirea cât mai exactă a acestei știinte, însă, datorită complexității și a dezvoltării spectaculoase din ultimul secol, nu s-a ajuns la o definiție unanim acceptată. Totuși, în mod intuitiv, putem spune că definiția de mai sus și nevoia de sistematizare ne duce cu gândul că această știință are o componentă « materială » adică se ocupă cu studiul structurii psihice, dar și una « imaterială » care vizează viața de relatie.
Rolul psihologului este de a evalua starea de funcționalitate a psihicului, a condițiilor și influențelor externe relaționate, de a elabora un psihodiagnostic , apoi un plan de tratament, de a obține angajamentul pacientului în reabilitarea sa și de a realiza intervenția psihologică potrivită pentru pacient.
Psihologul lucrează în strânsă colaborare cu specialități medicale cum ar fi, psihiatria și neurologia, dar și cu alți terapeuți: logopezi, kinetoterapeuți, asistenți sociali.
Obiectivul este de a obține restabilirea echilibrului emoțional și comportamental al pacientului.
• Consultația- Consultația psihologică poate fi realizată în una sau mai multe sedințe, în funcție de severitatea și complexitatea cazului; în urma consultației, pacientul va avea un psihodiagnostic și o propunere de plan de tratament asupra căruia este imperios necesar ca pacientul să o agreeze.
• Evaluarea psihologică - Poate avea loc în una sau mai multe sedințe, în funcție de obiectivul pacientului, de numărul de teste folosite pentru evaluare și/sau nevoia impusă de caz. Este destinată obținerii unui profil psihologic detaliat (de personalitate) care poate avea mai multe utilizări.
• Evaluarea pentru comisia de handicap- - este o evaluare ce determină capacitatea cognitivă și funcțională a unui pacient în vederea stabilirii gradului de dependență/ independență.
• Consilierea psihologică- este o metodă terapeutică centrată pe rezolvarea unei probleme specifice (în special care există în prezent), fară a adresa aspect de profunzime mai mare sau a restructura personalitatea. Este o metodă utilizată în special în prevenție, dezvoltare (educatie) și mai puțin ca metodă curativă.
• Psihoterapia- este o metodă curativă care adresează aspecte mai profunde legate de cauzele unui dezechilibru, gestionează vindecarea unor traume, oferă pacientului instrumentele pentru recuperare și adeseori intervenția vizează restructurarea personalității.
• E posibil să avem recomandarea unui medic din altă specialitate (psihiatrie, neurologie, altele).
• Experimentezi sentimente de tristețe, vină, stres, furie, rușine, durere.
• Lipsa bucuriei de viaţă, oboseală accentuată, simți că ai mai puțină energie, renunţarea la activităţile care iţi făceau plăcere.
• Calitatea rezultatelor şi performanţelor profesionale scade ; încredere scăzută în propriile forţe.
• Ai tulburări de somn (insomnii, hipersomnii), te trezești noaptea, ai coșmaruri.
• Ai tulburări alimentare: bulimie, anorexie, mâncat compulsiv.
• Ai trecut printr-o experiență personală traumatizantă (divorț, deces în familie).
• Prezenţa anxietăţii accentuate şi a atacurilor de panică.
• Prezenţa gândurilor obsesive şi a compulsiilor.
• În ultima perioada au debutat boli cronice, autoimune, neoplazii.
• Ai fost în situaţii de abuz emoţional, fizic, sexual.
• Te confrunţi cu probleme de comunicare şi relaţionare, dificultăţi în a construi şi menţine relaţii, retragere socială, relaţii toxice.
• Relații de cuplu viciate; simţi că alegi parteneri nepotriviţi sau relaţiile tale de cuplu au eşuat.
• Conflicte, distanţare în relaţia de cuplu.